Multipass…

Just another WordPress.com weblog

Zece Mai 29, 2009

Filed under: From heart to bottom... — veveritzu @ 7:02 am
Anunțuri
 

Tu? Decembrie 5, 2008

Filed under: From heart to bottom... — veveritzu @ 2:08 pm

apart_by_monokowalla1

 

 

                   Am ajuns sa alergam prin viata. Sa ne pierdem in munca , sa uitam de ce si pentru ce suntem niste mici robotei.Devenim orgoliosi crezand ca am invatat sa „ne jucam de-a viata” , privim de sus oameni ce ni se par „prea slabi de inger” sau ” prea saraci” sau „prea prosti” . Ne jucam de-a dragostea doar pentru ca asa am auzit de la altii , pentru ca asa am vazut la televizor sau asa am citit in ziarele si revistele mondene.Si intr-un final , batrani si cocosati de ani stand singuri pe fotoliul din sufragerie ne aducem aminte de tinerete , pe ce-am irosit-o si care au fost motivele pentru care am irosit-o . Prietenii tai nu mai sunt , esti un biet pensionar , frumusetea exterioara a murit demult , iar iubitele sau iubitii care au trecut prin viata ta ca printr-un parc de distractii al placerilor te-au parasit de foarte mult timp. Batran(a) si ridat(a) , singur(a) asteptand finalul …. finalul la care nu o sa aplaude nimeni pentru ca poate ai fost prea egoist(a) , prea plin(a) de tine , pentru ca ai vrut sa faci ceva cu viata ta.. da cea pe care ai irosit-o … cea pe care nu ai vrut sa o imparti cu nimeni pentru ca vroiai sa lasi ceva in urma ta …. toate se duc … si se sterg … si se pierd … se pierd inainte sa simti ca traiesti cu adevarat

 

Septembrie 24, 2008

Filed under: From heart to bottom... — veveritzu @ 9:27 am

Cand eram mai mica visam sa devin pictorita , dupa care poet , dupa care scriitoare , dupa care am incetat sa mai visez. Am uitat cine sunt , cum sunt. Din toate visele pe care le-am avut m-am ales cu o instabilitate psihica si emotionala ….sau nici cu astea …. Am pierdut multe pe drum printre care si increderea in mine si in cei din jur. Nu ma regasesc in nimic. Nu stiu sa ma mai adaptez , sa comunic cu cei din jur … nici macar cu mine …. am impresia ca pana si lumea se uita ciudat la mine

Am uitat….

 

. Iulie 29, 2008

Filed under: From heart to bottom... — veveritzu @ 8:02 am

albastru

albastru

Un ocean de albastru infinit. Infinit pana la celalalt mal…

 

39420 De Zile ….. Si Orele Trec Mai 29, 2008

Filed under: From heart to bottom... — veveritzu @ 5:58 am

 

Azi se implinesc 9 ani. N-am uitat . Nici unul din noi nu te-a uitat …. era soare afara si cald si parca prea liniste…. ca azi ….

 

Grow Old With You Mai 23, 2008

Filed under: From heart to bottom... — veveritzu @ 8:02 am

I wanna make you smile whenever you’re sad
Carry you around when your arthritis is bad
All I wanna do is grow old with youI’ll get your medicine when your tummy aches
Build you a fire if the furnace breaks
Oh it could be so nice, growing old with you

I’ll miss you
Kiss you
Give you my coat when you are cold

Need you
Feed you
Even let ya hold the remote control

So let me do the dishes in our kitchen sink
Put you to bed if you’ve had too much to drink
I could be the man who grows old with you
I wanna grow old with you


                                          

 

Mi-e dor.. Martie 13, 2008

Filed under: From heart to bottom... — veveritzu @ 1:41 pm

child_by_sh4hid.jpg 

Mi-e dor de copilarie. Cui nu ii e! Dar azi mai mult ca oricand , de ce nu stiu. Mi-e dor de mirosul de prajituri si de cozonacii de Craciun pe care ii facea mama. De cat de plina de viata era casa . Nu ca acum. Parca suntem niste chiriasi ce impart aceeasi casa doar din nevoia de a avea un acoperis deasupra capului. Mi-e dor de prietenele mele din copilarie cu care imi imparteam si cele mai ascunse secrete. Le mai vad uneori dar parca nu mai impartim aceeasi lume. De multe ori purtam discutii doar din politete , doar de dragul trecutului alteori ne mai aducem aminte de copilarie impreuna si mai radem sau ne intristam de ceea ce a fost.Ne schimbam.Noi oamenii.Ne transformam, uneori in roboti ai societatii alteori ramanem blocati intre 2 lumi. Cand suntem mici ne dorim sa devenim „oameni mari” apoi cand ajungem maturi regretam dorindu-ne sa redevenim copii. Sa facem ce nu am reusit sa facem cand eram de-o schioapa. Sa ramanem in lumea papusilor si a jocurilor pe care le invatam de la cei mai mari ca noi . Azi copii nu se mai joaca cum ne jucam noi. Ei nu isi mai doresc sa devina „oameni mari” pentru ca ei asa se nasc. Inconjurati de tehnologie ei stiu sa se joace pe calculator, stiu sa vorbeasca o limba straina inca din primul an de gradinita. Sunt multe lucruri pe care parintii din ziua de azi uita sa ii invete pe cei mici . Am creat o lume superficiala in care conteaza doar „ce se vede” uitand sa simtim.Imi aduc aminte ca imi placea sa imi fac unghii din petalele unor flori , sa prind albine si bondari , sa ma joc cu broastele din gradina, sa fac „prajituri” din noroi, sa confectionez papusi din carpe pentru ca nu imi permiteam una, sa ma duc la scoala si sa astept cu nerabdare urmatoarea lectie , sa ma dau cu sania , sa fac oameni de zapada , sa stau de dimineata pana seara si sa ma joc in zapada si sa vin acasa imbujorata si transpirata asteptand o cana cu ceai aburind si o bucata de cozonac cald. Ce dor imi e de mirosul de portocala pe care il avea casa inainte de sarbatori !Mi-e dor de viata aia. Toate s-au schimbat asa mult si nimic de pana de curand nu a fost asa cum visam cand eram mica. Lumea e atat de rea si de egoista .Mi-e dor sa o vad pe mama strigandu-ma de la balcon sa intru in casa iar eu sa ma rog de ea sa mai stau5 minute. Mi-e dor sa o aud cum ma certa ca am gresit o litera sau ca nu am invatat cum trebuie poezia pentru scoala.